chiusu l'aviti, Chidda ccu li labbruzza 'nzuccarati; Ccu setti catinazzi la chiuditi, Ccu dui chiavuzzi
d'oru la firmati; Facitimilla vidiri, faciti; Siddu è fatta pri mia, chi cci ammucciati? Termini - Cara
soggira mia, apriti, apriti, Ssi porti apriti di ferru allannati, Ddà dintra a vostra figghia ci tiniti, Ccu
dui chiavuzzi d'oru la firmati: Quantu viaggi apriti vui e chiuditi, Tanti turmenti a lu me' cori dati;
Facitimilla a vidiri, faciti, 'Njornu havi a siri mia, si mi la dati. Catania - Vinni a cantari 'ntra sti
lunghi strati Di notti e notti, e vui non mi sintiti; Porti e finestri, ca siti firmati, Salutatimi a cui
dintra tiniti; E la matina quannu vi livati, Si a la me' bedda spiari sintiti, Diciticci ca fu, nun vi
affruntati, Ddu schiavu chi avi strittu a la so rriti. Aci - Vinni a cantari 'nta chisti cuntrati; Nun siti
surda, no, ca lu sintiti; Porti e finestri tinuti firmati, Mi salutati a cu' dintra tiniti. Vu' chi dintra la
figghia vi tiniti, Cu du' chiavuzzi d'oru la firmati, Facitimilla a vidiri, faciti, Un jornu sarrà mia, chi
ci ammucciati? Borgetto.
Uno del Pistojese nella Racc. Tommaseo (p. 120): Io son venuto a farvi serenata, Padron di
casa, se contento siete. So che ci avete una giovin garbata; Dentro le vostre mura la tenete. E se per
sorte fosse addormentata, Questo da parte mia voi le direte: Che ci è passato un suo caro servente,
Che giorno e notte la tiene in a mente. - Poco differente da questo è l'altro che leggesi a pag. 126
della stessa Raccolta, e che è pur dal Pistojese.
[57] In Termini varia così (Salom. 306): Mammuzza quantu grazii ch'aviti! A vostra figghia
schetta la lassati? Lu zitu sugnu eu, vu' lu sapiti, E comu mi vuliti mi truvati. Eu pri la robba nun vi
fazzu liti, Mi cuntentu di chiddu chi mi dati: - Ma si la vostra figghia 'un mi la dati, Eu vi l'arrobbu
mentri chi durmiti. - Altra variazione è nel seguente di Messina, che tolgo dal Vigo (XII, 62): Oh
Diu oh Diu, chi figghia chi aviti, Jò sintii chi vui la maritati, Ccà c'è lu zzitu siddu lu vuliti Ccu
rrobba e senza rrobba ca mi dati, Jò mi accuntentu di chiddu chi aviti; Si sacciu e sentu ca ad autro
la dati, Jò vi la basciu e vui chi mi faciti? La caparra è la mia, ci la sgarrati. - Uno Savese, nel
Tarentino, (Schifone, 14) che parmi strana mistura di due o più canti, dal 7 verso in poi dice così:
Cu robba e senza robba mi la dati, Comu bi piaci a bui cusì faciti. Ca ci la ostra figlia non mi dati,
Iu bi la robbu quannu sta' durmiti. - Minore attinenza è in quest'altro di Palermo, che trascrivo dal
Pitrè (253): O celu, stiddi, pianeti, purtati (?) A sta picciotta sula la tiniti, Vurria sapiri si la maritati,
O puramenti schetta la tiniti? Puru vurria sapiri a cui cci dati, Sidd'è megghiu di mia, mi lu diciti;
Ca un jornu âvi a finiri a cutiddati, Cu' si li porta porta li firiti.
Differente, ma non senza qualche lontano richiamo è questo di Montamiata. - (Tomm. p. 360):
Oh quante ce ne fate, ce ne fate Per una figlia sola che vo' avete? E viene un forestiero, e gliela date.
Povera figlia, affogata l'avete! E viene un forestiero, e ve la piglia. Resta affogata la madre e la
figlia.
[58] Nel villaggio Camaro varia così: Chi hai finestra chi tutta ti movi, E quannu vidi a mia...
Ferma quantu ti dicu du' palori, Doppu si ti vo' chiudiri ti chiudi, Non mi l'ha fari a mia sti
scattacori, Sti scattacori toi mi su' favuri: Si voli Diu e la furtuna vòli, Nni cuntamu li peni suli suli.
- Altre varianti nella Racc. Vigo (XXXII, 12; XII, 66): Si' finistredda chi tutta ti movi, Tu quannu
vidi a tuia ti apri e chiudi, Ferma quantu ti dicu dui paroli, E poi si ti vôi chiudiri, ti chiudi; Non mi
li fari a mia sti scattacori, Li sdegni chi m'hai fattu su' d'amuri. Messina. - O finistredda ca tutta ti
smovi, E quannu... (come sopra fino al 5 v.) Ca tutti mi su' grazzii e favuri; Si veni un jornu e la
furtuna vôli, Ni cuntamu li peni tutti l'uri. Catania. - Uno di Casteltermini edito dal Pitrè (200): Nni
ssa finestra ca tutta ti smovi, E quannu vidi a mia subitu juji; Nu li fari cchiù a mia ssi crepacori, Di
mia nn' ha' avutu grazii e favuri; Lassatimili diri dui paroli, E poi si ti vô' jujiri ti juji. Si piaci a Diu,
e la furtuna voli, Tu m'ha' amari di cori e jia d'amuri.